Îți face rău un maraton de seriale? Ce arată cercetările

Îți face rău un maraton de seriale (binge-watching)? Nu în sine. Studiile leagă maratoanele frecvente sau greu de controlat de un somn mai prost, mai mult stres, anxietate și singurătate, iar orele lungi pe scaun de cheagurile de sânge. Dar aproape toate aceste cercetări sunt transversale, iar maratoanele planificate par inofensive sau chiar bune pentru dispoziție. Contează mai mult cum faci maratoane decât dacă le faci.

Mai jos sunt studiile din spatele acestor răspunsuri, citite în lucrările științifice, nu în titlurile de presă, inclusiv studii din 2025 și un editorial din 2026 scris de cercetători din domeniu. Pentru fiecare, arătăm pe cine s-a făcut studiul, ce s-a măsurat și ce nu poate arăta studiul. Noi facem Omniphile, o aplicație pentru urmărirea serialelor și a filmelor, nu medicamente, iar nimic de aici nu este sfat medical.

Cât de solide sunt dovezile că maratoanele de seriale fac rău?

Cercetătorii nu se pun de acord asupra a ceea ce înseamnă un maraton. Mulți îl definesc ca vizionarea mai multor episoade consecutive din același serial, dintr-o singură ședință; alții stabilesc un prag, de exemplu cinci ore de vizionare la rând. Unele studii măsoară cât de des fac oamenii maratoane, iar altele măsoară maratoanele „problematice”, cu întrebări despre dorința irezistibilă și pierderea controlului, ceea ce e altceva decât să te uiți pur și simplu mult.

Cele mai multe cercetări sunt un singur sondaj, făcut într-un singur moment. În 2026, trei cercetători care studiază subiectul au scris că domeniul este „puternic dominat de studii transversale bazate pe sondaje”.¹ Un astfel de sondaj poate constata că cei care fac mai multe maratoane raportează și mai mult stres, dar nu și ce a fost mai întâi: oamenii stresați, singuri sau care dorm prost s-ar putea refugia într-un serial ca să facă față. Același editorial conchide că maratoanele de seriale „nu sunt în mod inerent bune sau rele” și că efectele lor depind de persoană și de situație.¹

Sunt maratoanele de seriale dăunătoare pentru sănătatea mintală?

Cea mai amplă sinteză este o metaanaliză din 2022 a 16 studii cu 8.077 de participanți între 18 și 68 de ani, din Statele Unite, Țările de Jos, Turcia, India și alte șapte țări. Toate cele 16 studii erau transversale. Maratoanele de seriale au fost asociate cu toate cele cinci probleme analizate de autori, cu corelații medii de 0,32 pentru stres, 0,25 pentru anxietate, 0,19 pentru singurătate, 0,16 pentru insomnie și 0,14 pentru depresie.² Autorii numesc slabă legătura cu depresia; cea mai puternică a fost cea cu stresul.

Legătura cu depresia are nevoie de o precizare. În studiile făcute înainte de pandemia de COVID-19, era aproape de zero și nesemnificativă statistic (0,05); doar în cele trei studii făcute în timpul pandemiei a devenit clară (0,28).² O perioadă în care mulți oameni erau izolați, anxioși și acasă poate explica atât maratoanele, cât și starea de spirit proastă.

Două studii din 2025 merg în aceeași direcție:

• Adulți din Turcia. Un sondaj online pe 894 de adulți care foloseau regulat servicii de streaming, 70,8% dintre ei având între 18 și 24 de ani, a măsurat maratoanele problematice cu un chestionar de 20 de itemi despre dorința irezistibilă și dependență. Scorurile mai mari au mers mână în mână cu mai multe simptome de depresie, anxietate și stres (o corelație de 0,46), mai multă anxietate în situații sociale (0,44) și mai multă singurătate (0,27).³ Autorii notează că nu pot spune dacă maratoanele duc la aceste probleme „sau invers”.
• Copii și adolescenți din Hong Kong. Un sondaj în școli pe 2.267 de elevi din ciclul primar și secundar a constatat că 47,1% stătuseră cinci ore sau mai mult la rând în fața ecranelor cel puțin o dată în luna anterioară. Cei care o făcuseră au raportat mai multă depresie, anxietate, stres și singurătate și mai puțină încredere în propriile rezultate școlare, atât băieții, cât și fetele.⁴ A fost un eșantion de conveniență din zece școli, iar autorii enumeră limitele acestui tip de studiu, printre care lipsa controlului pentru sănătatea mintală anterioară.

Afectează maratoanele de seriale somnul?

Cel mai clar studiu despre somn a chestionat 423 de adulți între 18 și 25 de ani, recrutați pe Facebook de cercetători de la KU Leuven, din Belgia. Opt din zece s-au declarat amatori de maratoane de seriale. Cei care făceau maratoane aveau șanse cu 98% mai mari de somn de proastă calitate și, cu cât făceau maratoane mai des, cu atât dormeau mai prost, se simțeau mai obosiți și raportau mai multe simptome de insomnie. Privitul obișnuit la televizor nu a arătat o astfel de legătură.⁵

Ce explica legătura era „activarea cognitivă dinaintea somnului”: o minte încă ocupată cu povestea la ora de culcare. Cu cât serialul e mai captivant, cu atât îți poate fi mai greu să te deconectezi, și exact acesta e rostul unui final cu suspans. Autorii notează că sondajul lor nu poate exclude varianta inversă: oameni care dorm prost și își umplu nopțile cu episoade.⁵

În studiul din 2025 din Hong Kong, maratoanele au fost asociate cu un somn mai prost la băieți, dar nu și la fete.⁴

Sunt maratoanele de seriale dăunătoare pentru creier și memorie?

Niciun studiu găsit de noi nu arată că maratoanele de seriale afectează creierul, dar ele pot schimba ce ții minte. Într-un experiment din 2017 de la Universitatea din Melbourne, 51 de studenți au văzut cele șase episoade ale dramei BBC The Game fie dintr-o suflare, fie câte unul pe zi, fie câte unul pe săptămână.⁶ Grupul care le-a văzut dintr-o suflare și-a amintit bine serialul imediat după, dar amintirile i s-au șters mai repede: după 140 de zile, memoria acestui grup scăzuse cel mai mult. Același grup s-a bucurat și mai puțin de serial.⁷ A fost un studiu mic, cu un singur serial.

Un studiu din 2025 a găsit ceva ce pare a fi opusul. Serialele și cărțile parcurse în sesiuni mai lungi erau mai memorabile și era mai probabil să fie povești pe care oamenii continuau să și le imagineze mult timp după ce le terminaseră.⁸ Cele două măsoară lucruri diferite: amintirea detaliilor intrigii, pe de o parte, și cât de mult îți rămâne o poveste în minte, pe de alta. Ambele pot fi adevărate.

Timpul total petrecut în fața televizorului e o altă problemă. Într-un studiu pe 3.590 de adulți de peste 50 de ani din Anglia, urmăriți timp de șase ani, privitul la televizor mai mult de 3,5 ore pe zi a fost asociat cu un declin al memoriei verbale care creștea odată cu timpul de vizionare; privitul mai puțin, nu.⁹ Studiul a analizat timpul zilnic petrecut la televizor, nu maratoanele, și este observațional. S-ar putea să citești și că maratoanele de seriale inundă creierul cu dopamină. Niciunul dintre studiile de mai sus nu a măsurat dopamina; e o idee plauzibilă, nu o constatare.

Sunt maratoanele de seriale dăunătoare sănătății și în alte privințe?

Cel mai bine documentat risc fizic este statul nemișcat ore în șir. O metaanaliză din 2022 a reunit trei studii de lungă durată pe 131.421 de adulți de 40 de ani și peste, urmăriți între 5,1 și 19,8 ani, timp în care 964 dintre ei au făcut un cheag de sânge într-o venă. Cei care se uitau la televizor 4 ore pe zi sau mai mult aveau un risc cu 35% mai mare decât cei care se uitau sub 2,5 ore, chiar și după ce s-a ținut cont de activitatea fizică, vârstă, sex și indicele de masă corporală.¹⁰

Faptul că oamenii erau activi în restul zilei nu a eliminat legătura, ceea ce indică orele de nemișcare. Cercetătorii subliniază că studiile observaționale „nu dovedesc că privitul îndelungat la televizor provoacă cheaguri de sânge” și că trei studii nu sunt multe. Sfatul lor pentru un maraton: ridică-te și întinde-te la fiecare 30 de minute.¹¹

Poate fi un maraton de seriale și bun pentru tine?

Poate. Un studiu din 2025 le-a cerut celor 180 de participanți să-și amintească o sesiune recentă în care văzuseră mai multe episoade la rând, fie una plănuită, fie una care pur și simplu s-a întâmplat. Sesiunile planificate au fost asociate cu o dispoziție bună și cu satisfacție; cele neplanificate, cu conflicte cu alte obiective și cu vinovăție. Sesiunile neplanificate erau alimentate mai mult de finaluri cu suspans și de curiozitate și mai puțin de motive sociale sau de dorința de a învăța ceva.¹²

Un alt studiu din 2025 a urmărit vizionarea reală a oamenilor, înregistrând ce au văzut și întrebându-i cum se simțeau înainte și după fiecare sesiune. Sesiunile-maraton nu au scăzut autocontrolul sau starea de bine în comparație cu sesiunile obișnuite.¹³ Iar în studiul din 2025 despre memorabilitate menționat mai sus, poveștile parcurse în sesiuni mai lungi le-au rămas oamenilor mai mult timp în minte, ceea ce, sugerează autorii, i-ar putea ajuta să se refacă după stresul de zi cu zi.⁸

Ce înseamnă asta pentru tine

• Hotărăște înainte să apeși play. Diferența dintre un maraton bun și unul rău, în cercetările din 2025, era dacă fusese planificat. Alege mai întâi un număr de episoade sau o oră la care te oprești.
• Dezactivează redarea automată, dacă poți. Cercetătorii leagă redarea automată și finalurile cu suspans de maratoanele neplanificate.¹ Dacă serviciul tău de streaming are o setare pentru asta, când o dezactivezi, decizia de a mai vedea un episod îți revine din nou ție.
• Lasă o pauză înainte de culcare. Studiul despre somn a pus problema pe seama unei minți agitate la ora de culcare, așa că oprește-te cu timp să te liniștești, nu imediat după un final cu suspans.⁵
• Ridică-te la fiecare 30 de minute. Legătura cu cheagurile de sânge indică statul nemișcat ore în șir, iar cercetătorii recomandă să te ridici și să te întinzi la fiecare 30 de minute.¹¹
• Observă de ce te uiți. Să faci maratoane ca să eviți ceva, să pierzi somn din cauza lor sau să te simți vinovat după aceea sunt tiparele pe care aceste cercetări le asociază cu problemele. Dacă ți se pare cunoscut, merită să încerci să reduci, iar despre dispoziție sau somn e bine să vorbești cu un medic.

Nimic din toate acestea nu e un motiv să renunți la un weekend prelungit cu un serial bun. Pentru o seară de film, ghidul nostru pentru un maraton de filme de Halloween arată cum să cronometrezi un program cu pauze incluse.

Să vezi cât te uiți

Nu poți schimba un obicei pe care nu-l vezi. Omniphile, aplicația noastră pentru iPhone și iPad, urmărește serialele episod cu episod, înregistrează fiecare vizionare cu data ei și îți transformă istoricul în statistici cu grafice și hărți termice, așa că o săptămână de maratoane apare ca o săptămână de maratoane. Este gratuită, are un nivel Premium opțional și importă istoricul din Trakt, IMDb sau dintr-un export TV Time. Dacă ai nevoie de ceva pe Android sau pe web, ghidul nostru despre cele mai bune aplicații pentru seriale prezintă opțiunile. Un jurnal nu face maratoanele mai sănătoase, dar îți arată când un maraton planificat a devenit un obicei.

Surse

1. Wirz DS, Billieux J, Flayelle M (2026), „Towards a psychological approach to on-demand TV series streaming and binge-watching (editorial)”, Acta Psychologica 266: 106979. https://doi.org/10.1016/j.actpsy.2026.106979 ↩ ↩² ↩³

2. Alimoradi Z, Jafari E, Potenza MN, Lin C-Y, Wu C-Y, Pakpour AH (2022), „Binge-Watching and Mental Health Problems: A Systematic Review and Meta-Analysis”, International Journal of Environmental Research and Public Health 19(15): 9707. https://doi.org/10.3390/ijerph19159707 ↩ ↩²

3. Özkent Y, Akdoğan Y (2025), „Relationships between problematic binge-watching behavior with psychological and social states”, BMC Public Health 25: 2309. https://doi.org/10.1186/s12889-025-23422-8 ↩

4. Tse N, Pang NS-N, Wang X, Li Y, Lo CK-M, Yang X (2025), „Binge-watching and gender-specific effects on academic, social, and mental well-being in children and adolescents”, PLOS ONE 20(8): e0329655. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0329655 ↩ ↩²

5. Exelmans L, Van den Bulck J (2017), „Binge Viewing, Sleep, and the Role of Pre-Sleep Arousal”, Journal of Clinical Sleep Medicine 13(8): 1001–1008. https://doi.org/10.5664/jcsm.6704 ↩ ↩² ↩³

6. „Research finds binge-watching affects your long-term memory”, SBS News, 2017, despre designul studiului de la Universitatea din Melbourne. https://www.sbs.com.au/news/article/research-finds-binge-watching-affects-your-long-term-memory/gjxj1qctd ↩

7. Horvath JC, Horton AJ, Lodge JM, Hattie JAC (2017), „The impact of binge watching on memory and perceived comprehension”, First Monday 22(9). https://doi.org/10.5210/fm.v22i9.7729 ↩

8. Baldwin J, Ulusoy E, Durfee M, Busselle R, Ewoldsen DR (2025), „Watching one more episode and reading one more chapter: What entertainment contexts lead to retrospective imaginative involvement?”, Acta Psychologica 257: 105101. https://doi.org/10.1016/j.actpsy.2025.105101 ↩ ↩²

9. Fancourt D, Steptoe A (2019), „Television viewing and cognitive decline in older age: findings from the English Longitudinal Study of Ageing”, Scientific Reports 9: 2851. https://doi.org/10.1038/s41598-019-39354-4 ↩

10. Kunutsor SK, Dey RS, Laukkanen JA (2022), „Television viewing and venous thrombo-embolism: a systematic review and meta-analysis”, European Journal of Preventive Cardiology 29: 239–242. https://doi.org/10.1093/eurjpc/zwab220 ↩

11. University of Bristol, „TV watching linked with potentially fatal blood clots”, comunicat de presă, ianuarie 2022. https://www.bristol.ac.uk/news/2022/january/tv-and-clots.html ↩ ↩²

12. Ulusoy E, Wirz DS, Eden A, Ellithorpe ME (2025), „Boundaries on a binge: Explicating the role of intentionality in binge-watching motivations and problematic outcomes”, Acta Psychologica 252: 104666. https://doi.org/10.1016/j.actpsy.2024.104666 ↩

13. Möri M, Fahr A (2025), „Restorative or detrimental? The complex relationship between binge-watching, self-control, and well-being”, Acta Psychologica 259: 105370. https://doi.org/10.1016/j.actpsy.2025.105370 ↩